O căruţă, două căruţe


Oraşul Orăştie este situat în sud-vestul Transilvaniei, în centrul culoarului Orăştiei, la sud de râul Mureş şi la marginea de vest a Câmpului Pâinii. Cel puţin aşa sună descrierea pe care o oferă majoritatea site-urilor când se referă la micuţa noastră urbe.

Eu văd altfel oraşul nostru şi îl mai şi iubesc câteodată.
Ii iubesc simplitatea, uşurinţa cu care navighezi pe străzi, faptul că toată lumea cunoaşte pe toată lumea(câteodată acest lucru fiind un defect), dar nu în ultimul rând iubesc acest oraşel pentru că aici m-am născut şi am petrecut cei mai frumoşi ani, anii copilăriei.
Dar ca în orice relaţie de iubire mai sunt şi divergenţe, certuri şi neplăceri.
Azi o să vă vorbesc despre una din aceste neplăceri, aceasta pată neagră care planează deasupra oraşului nostru:TRANSPORTUL ÎN COMUN.
transurbanDacă vă întrebaţi dacă îl mai foloşeste cineva, vă răspund că da şi încă destul de multă lume, inclusiv părinţii mei.De transportul în comun din Orăştie depind toţi cei care SPERĂ să ajungă la timp la locul de muncă. Am scris speră, deoarece căruţele (alfel nu le pot numi), care ar trebui să asigure transportul oamenilor sunt în o aşa stare precară, încat ar fi refuzate şi de cei de la REMAT.
Cum poţi sş susţii că trăieşti în secolul XXI şi să foloseşti mijloace de transport din sec XIX?
Locuiesc în zona gării din Orăştie. Pentru unii această afirmaţie e de ajuns. Pentru cei care nu înteleg voi explica mai detaliat cu o altă ocazie.
Cum spuneam locuiesc în zona gării, iar parinţii mei lucrează în cealalta parte a oraşului, respectiv la Chimica. Deci mijlocul de transport e vital pentru a ajunge la timp la muncă.
Dar ce te faci când acesta nu vine sau când vine e ticsit de oameni de pe sate şi stai mai înghesuit decât o sardea?
Ce poţi să răspunzi atunci când şoferul iţi arunca o frază de genul “nu e ruta mea şi nu sunt obligat să opresc”?
Ce poţi face atunci când prin podeaua autobuzului ai vedere direct la asfaltul pe care acesta rulează sau atunci când în diminetile reci de iarnă cele două iepe care le mai au motoarele autobuzelor mor de frig şi birjarul nu mai poate urni căruţa?
Vă spun eu ce puteţi face. Sunaţi un taxi şi la destinaţie îl plătiţi din buzunarul propriu deşi aveţi abonament la transportul în comun.
Se restituie aceşti bani? Ţi se face reducere luna următoare la înoirea abonamentului? Ţi se ofera măcar o scuză penibilă?
NU şi pe lângă faptul că situatia e cum e, nu-şi respectă programul şi deseori nici nu mai circulă pe anumite rute pentru că….probabil pentru că aşa vor ei, sau au doar un om, doi şi îi costă mai mult drumul decât ar urma să încaseze.
Mă întreb adesea cum li se permite acestor relicve să circule, punând în pericol vieţile părinţilor, fraţilor sau prietenilor noştri care circulă zilnic folosind aceste mijloace?
Cei de la RAR cum dau avize pentru aceste mijloace de transport?
Dacă mergi cu maşina la revizie şi ai un parbriz crăpat, toba spartă sau mai ştiu eu ce nimicuri, rişti să nu iţi facă revizia până la remedierea problemelor.
Lor cum li s-a dat avizul de a circula?
Pe lângă faptul că polueaza cât 10 autoturisme la un loc, se scurge tabla de pe ele şi ca bonus, oferă cel mai real sentiment de nesiguranţă pe care este capabil să-l ofere firma TRANSURBAN.
Voi ce părere aveţi despre transportul în comun (ştiu, e mult spus transport în comun) din Orăştie?

Să ne citim cu bine, Raul Poenar

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s