40 de ani de injugare a Romaniei la FMI


Esti-depresiv-sau-nu-Fa-un-test-2
Ultimele acorduri au dus la cresteri de preturi, disponibilizari, taierea salariilor si privatizarea 
companiilor-fanion ale economiei romanesti Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat 
pe data de 31 octombrie 2001 sub guvernarea Nastase, pentru 300 milioane DST. Programul a 
vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, punerea in 
practica a programelor solide din domeniul fiscal si al privatizarii, concomitent cu accelerarea 
reformelor structurale, in special in sectorul energetic. In fapt, aceasta a fost epoca marilor 
privatizari, intreprinderile-fanion ale economiei romanesti fiind vandute, indiferent de consecinte. 
in vederea acordarii transelor 2 si 3 din acord, una dintre cerintele din acord a fost reducerea 
personalului din industrie cu 4.400 de angajati, preconditie considerata indeplinita de autoritatile 
romane prin concedierile facute de catre SNP Petrom, precum si de producatorii si distribuitorii 
de energie si sectorul minier. In martie 2002, Guvernul Romaniei si echipa de negociatori a FMI 
au cazut de acord asupra termenilor unei scrisori suplimentare de intentie la acordul stand-by. 
in scrisoare se prevedea o crestere a pretului energiei electrice cu 14% de la 1 aprilie si un pret
al gigacaloriei de 20 de dolari incepand cu 1 iulie. Acordul 7, primul de tip preventiv Al saptelea
acord stand-by incheiat cu FMI a fost aprobat pe data de 7 iulie 2004 pentru o suma de 250
milioane DST. Acesta a fost un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins
angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-
2006 si a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice
neprevazute. in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si Guvernul Tariceanu cu privire la
evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica, acordul a fost suspendat.
Centura de siguranta de 12,95 de miliarde de euro Cel mai mare acord pe care Romania 1-a
incheiat cu FMI a fost semnat pe 4 mai 2009, pe o perioada de doi ani, in valoare de 11,4
miliarde DST (12,95 miliarde de euro). Din acest aranjament s-au tras sapte din cele opt transe
prevazute, insumand 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). Cea de-a opta transa
a fost considerata, la solicitarea autoritatilor romane, ca fiind de tip preventiv si, in contextul
evolutiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasa. La semnarea acordului cu troica FMI,
Comisia Europeana si Banca Mondiala, Guvernul Boc s-a angajat sa finalizeze in 2009 legea
sistemului unic de salarizare in sectorul public si legea reformei sistemului public de pensii,
ceea ce a presupus inghetarea salariilor si reducerea personalului bugetar, indexarea pensiilor
doar in limita inflatiei, cresterea varstei de pensionare si desfiintarea pensiilor speciale. Primele
masuri implementate de Guvern au fost inghetarea salariilor pana la sfarsitul lui 2009, blocarea
angajarilor in sectorul public, eliminarea mai multor sporuri acordate bugetarilor, reducerea
cheltuielilor publice pentru bunuri si servicii, precum si comasarea unor taxe si tarife parafiscale
(nu si reducerea cuantumului lor). Basescu a anuntat taierea salariilor in mai 2010, sculat de la
masa „negocierilor” cu FMI, presedintele Basescu a declamat transant ca pensiile vor scadea
cu 15%, salariile din sistemul bugetar cu 25%, inclusiv salariul minim, si vor fi reduse „masiv
subventiile”. in plus, peste 140.000 de angajati din sectorul public urmau sa fie disponibilizati
pana la inceputul anului 2011, pentru a mentine cheltuielile de personal in limitele convenite cu
FMI. Anuntarea acestor masuri a declansat un val de proteste in toata tara. Acordul 9, al doilea
de tip preventiv in sedinta din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat
incetarea mai devreme a acordului precedent si incheierea unui nou aranjament stand-by cu
Romania, de tip preventiv, pentru o perioada de 24 luni, in suma de 3.090,6 milioane DST
(aproximativ 3,5 miliarde de euro), reprezentand 300% din cota Romaniei la FMI. Data intrarii in
vigoare a acestui aranjament fiind 31 martie 2011. Romania si-a asumat noi cresteri de preturi,
restructurari, eliminari de subventii. Mai precis: Metrorex si CFR vor majora tarifele, peste 7.000
de posturi din CFR, energie si Posta Romana sa fie desfiintate si subventiile la incalzire sa fie
eliminate pana la sfarsitul lunii august 2011. Aceste acorduri au mai condus si la inchiderea a
peste 1.500 de scoli si a 67 de spitale; inchiderea mai multor exploatari miniere; privatizarea
sau intentia de privatizare a mai multor institutii, regii si companii nationale; scoaterea din
circuitul feroviar a 1.000 km de cale ferata; cresterea preturilor la energie electrica, energie
termica si gaze naturale, direct sau prin eliminarea subventiilor; introducerea sistemului de
copiata in sistemul sanitar; diminuarea subventiilor pentru medicamentele compensate;
scumpirea serviciilor publice; propunerea de „privatizare” a sistemului de sanatate etc. Dupa
mai multe proteste sortite esecului, in ianuarie 2012, o explozie de furie a izbucnit in Romania
impotriva masurilor adoptate la cererea FMI de catre Guvernul sustinut de presedintele
Basescu. Dupa incercari disperate de a face fata situatiei, presedintele a sacrificat Guvernul
pentru a-si salva propria piele. imagesNoul Guvern nu a rezistat nici el decat 78 de zile, dupa ce si
acesta incercase sa continue programul convenit cu FMI (de exemplu privatizarea CUPRUMIN).
Guvernarea a fost acordata opozitiei, in speranta ca aceasta va calma spiritul revoltat al
populatiei. Desi populatia s-a linistit pentru moment, noul Guvern nu a incetat acordul cu troica,
ci, dimpotriva, a semnat o noua scrisoare de intentie, care, in esenta, prevede aceleasi
conditionari. Concluzii de final FMI a cerut de fiecare data limitarea salariilor in sectorul de stat,
inchiderea sau privatizarea intreprinderilor de stat cu pierderi sau cresterea impozitelor. Oficial,
FMI nu impune nimic. Doar „negociaza” conditiile pentru primirea ajutorului, insa toata puterea
in cadrul negocierilor este a Fondului. Un stat indatorat are suveranitatea limitata, este o victima
sigura. Experimentele comise de FMI si Banca Mondiala, prin „politicile de restructurare”
impuse statelor debitoare, au provocat in foarte multe situatii falimentul economiilor acelor state.
Tiparul folosit este intotdeauna acelasi, indiferent de victima. Se incepe cu privatizarea (care
ingrasa cu „comisioane” buzunarele functionarilor corupti). Privatizarea este urmata de
liberalizarea pietei de capital, care permite marilor capitaluri sa controleze sistemul bancar. O a
treia etapa este cresterea preturilor la produsele de baza pentru populatie, in special alimente,
combustibili si utilitati, fenomen care genereaza greve, demonstratii, instabilitate politica.
Aceasta instabilitate reduce si mai mult pretul la care pot fi achizitionate de corporatii resturile
ramase din avutia nationala, dar si rezistenta la angajarea de noi credite externe. Noile
privatizari si noile credite sunt prezentate ca „solutii urgente” pentru redresarea situatiei. Daca
lui Ceausescu i-au trebuit cativa ani buni pana cand si-a dat totusi seama ca aceste relatii sunt
dezavantajoase in cel mai inalt grad, sacrificand poporul roman pentru a scapa de „datorii”, nu
intelegem de ce guvernantii postdecembristi au luat-o de la capat cu aceste relatii care, oricum,
sunt mult mai inrobitoare pentru noi, fata de cele de dinainte. Pana cand vom fi cobai acestor
laboratoare sociale, sau, asa cum ne-am obisnuit sa fim numiti, „generatii de sacrificiu”? Ajung
40 de ani! Destul! Oficial, FMI nu impune nimic. Doar „negociaza” conditiile pentru primirea
ajutorului. insa toata puterea in cadrul negocierilor este a Fondului.

11.01.2013
Publicatia: Jurnalul National
Titlu: 40 de ani de injugare a Romaniei la FMI
Autor: Marian Tudor

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s