Text despre texte şi pretexte


7010_400231196721183_982432297_n                  Sfârșitul anului acestuia, caracteristic oricărui final, încheie sau începe socoteli.

Cu banca, cu ratele, coșul zilnic de cumpărături și lista mea poate continua la nesfârșit, acestea sunt pentru optimiști ca pe 22 luna aceasta nu s-au adăpostit în buncăre special făcute pentru apocaca-lipsă și nici nu au spart baierele pungi ca să se aprovizioneze pe următoarea sută de ani. Acum ca neștiutul întreb și eu: „Câte lăcașe de cult au fost pline pa 22.12,2012 și aici mă refer la toate religiile?” Da de mai bine nu întreb de frica unui răspuns din buncărul antiatomic.

Socotelile de genul celor ca mine sunt altele. Am gândit ca tot mulți ce vor să-și facă o perspectivă a ce vor face-n viitor să fac o analiză, o balanță a cheltuielilor raportate la venit. Uite că din prima am dat de gard cu oiștea. Contabilicești eu nu am cum să trăiesc, coșul minim de cumpărături depășește cu mult venitul meu, și de nu credeți vă pun la dispoziție un link:    http://www.cnpv.ro/pdf/analize2012/Lucrare-cos-consum-2012_MP.pdf.

Bun și așa, sunt român verde jumătate haiduc la-s că mă descurc, dar după ce am mai văzut ce scrie în pagina 2 al săptămânalului Raul Poenar mă bate gândul la o emigrare, da un să fug și de am unde cu ce bani să plec? Mai îmi dreg sufletul și mă optimizez cu ceva tare și-mi zic „no la-s că-i bine și așa, mai rău să nu fie”. Am spus doar sunt român verde!

Nu, nu este bine și așa, nu trebuie să intre în mantelul comun ca singură șansă de supraviețuire emigrația și pentru asta mă gândeam că avem parlament și cabinete ministeriale , avem președinte și mulți aleși locali, dând din cap a silă îmi zic acum când scriu. „avem dar degeaba”.

Nu plec din țară și din orașul meu, al nostru pentru istoria acestor locuri, sunt onorat să calc pe urmele  celor ce scursa-u „Am intrat acum într-o țară bogată, o cultură superioară și mișunând de oameni, cu un aer de mândrie și de  opulență, în așa mare contrast cu aceea străbătută de mine de la Constantinopol la munții Carpați.” Și multe alte dintr-aceste cum fain scrie Adi Secui. Și de aș vrea să plec Adriana Chira în scrierea ei de la pagina 3 m-a adus de tot acasă: „Da, știu,  americanii sunt proști și ignoranți”

Sunt trist totuși, trist și dezamăgit. Da iute-mi trece când îmi amintesc de cei ce nu umbresc astă lume degeaba și fac prin sine și din sine exemple, prof. Valentin Lădar este un exemplu. Un om ce poartă cu sine un renume. Noi,  cei de la Vorba  îi numim „Oamenii orașului”

Tăt țâganu-și laudă calu. Așa și eu îmi laud  „Vorba”, că ce laudă-mă tastatură.

Nu plec din România și nici din Orăștie, motive și motivați se pot găsi și pro și contra emigrare, dar cum nu sunt masochist nici nu vreau să mă chinui doar de dragul chinului, apocaca-lipse vor tot fi anunțate, scumpiri se prognozează la tot momentul, luminița de la capul tunelului s-a stins odată cu sinergia faptelor, singura certitudine pe care pot pune baza viitorului este lupta pentru binele colectiv, pentru a repune valorile acolo unde le este locul, pe podium, nu în culise pa un raft de care toată lumea se face că uită.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s